Tac din nou...

Tac din nou pe blog, ca n-am facut-o de ... mai mult timp; you do za math ;)

Vara asta am activat in zona Brasov, facand nu mare lucru( si ma mai si laud cu asta). Cateva iesiri la pescuit cu tata pe ici colo au mai piperat treaba. Am asteptat si eu ca la tona de aplicari sa am macar 1 interviu de job( recunosc ca am fost poate prea selectiv si am vrut poate prea mult de la inceput sa gasesc un post pe domeniul in care sunt inginer licentiat)...si...si...atat. Am asteptat. Bun asa. Ca si asa am expereinta de asteptat de la pescuit. Da chiar in halu asta? In fine. No comment. Am prins o serie de factori care impreuna au dat o imprejurare mai mult decat aiurea pentru multimea de absolventi: za echonomical craizis.

Toamna ma prins la tara in schimb...Si vai cat

aveam nevoie de escapada asta! Mi-am spalat creieru', incarcat bateriile, recreat complet.

M-am batut cu strugurii si merele, cu zugravitul si amestecatul in beton( a se citi: amestecarea componentelor pentru a face amestecul numit beton care ulterior este turn

at unde trebe). La 00:00 dormeam dus zilnic, iar la 9-10 dimineata eram afara in curte, sau la pescuit.

Pe scurt, incurajez si munca fizica...face un nebanuit bine.

Continuand cu "facutu' bine" si "munca fizica", am reinceput si antrenamentle de karate, pe de o parte fac antrenamente si pe de alta, mai tin antrenamente, si aici este partea cea mai interesanta.

Joia trecuta am tinut antrenament cu grupa de pici( pici= intre 4 si 8 ani). Mai avusesem 2 intalniri cu ei inainte si trageam mai sperante ca eforturile mele de ai face sa constientizeze diferenta dintre mana stanga si mana dreapta respectiv diferenta dintre picioarele omoloage vor da roade...

Ei bine, ati ghicit...nu au dat. In continuare stanga e dreapta si invers( mai ales la cei mai mici), neoanele sunt mereu numarate, peretii uneori fixati de priviri, mintile zburda pe te miri unde.

Oricum sunt simpatici si destul de cuminiti. Trecem de faptul ca e destul de dificil sa ii motivezi si sa ii ti in priza sa faca ce le "predai". Aici intervine "the fun part"...va invit la o demonstratie live :P

Asadar, in speranta unei activitati( a mea) mai dese pe blog, inchei cu optimism si semnez cordios.

A patra poza

Pauza de ceiutz de la invatat.

Ma dau pe-un blog clickuit la statusul de messenger al Denisei ( ne-am cunoscut la TOT la Paraul Rece). Si am gasit printre posturile dragute, unul care m-a amuzat si m-a "Activat". Iaca zice uite ashe:

1. Go to the 4th folder in your computer where you store your pictures.
2. Pick the 4th picture in that folder.
3. Explain the picture.
4. Tag 4 people to do the same!

Denisa a primit-o ca pe o leapsha. Asadar, "fly my dear leapsha" pe alte bloguri...vedem la sfarsit pe cine "tagguiesc".

Poza numarul 4, din folderul cu numarul 4 al folderului meu cu poze este dupa cum urmeaza:

Ce reprezinta: ma luase intr-o zi dorul de Ioana, draga mea arhitecta din Bucuresti. Si ce mi-a nascocit materia cenusie trecuta printre altele si prin cursul de Electronica Analogica...iaca o inima ca cea din imagine, cu amplificaotare operationale, condensatoare, tranzisotri, rezistente si ...un bec. (din punct de vedere tehnic sa mor io daca merge circuitul, foarte mari sanse sa bubuie ceva...eventual tot, dar asta dak il pui la tensiune prea mare :D)

Mai departe ...mai departe sunt curios ce poza cu numarul 4 au Cata, Laura si musiu Calin.

Din cate am inteles, trebuie sa dau mai departe persoanelor cu blog, care pot sa si posteze.

Cu toate astea, sunt curios draga mea Ioana (figura 2 :) ) ce poza numarul 4 are, dragii mei amici ce poze numarul 4 au...astept de la voi comenturi si discutii.

Pana atunci, noapte buna, somn usor, 7 purici p'un picior.
Sa fiti iubiti si sa iubiti...ca doar ce naiba. Daca nu acum cand?

Figura 2 :P

Tratat despre "fericire"

"The pursuit of happines".
E genial filmul- mai ales rolul interpretat de Will Smith (dupa mine e de Oscar). Un tragic alimentat de o ambitie oarba, de o dorinta extraordinara de a arata ca "eu pot fi fericit!"

Fericirea ne cam inconjoara (zice partea plina a paharului meu). Ideal ar fi sa deschidem ochii, sa punem mana pe ea si s-o "folosim", s-o acceptam ca putand face parte din viata noastra.

Pulsee de "fericire" apar prin viata presarate "pseudoaleator".
De multe ori, cu cat cauti mai mult sa fii fericit, sau ramai constant in "sentiment" sau te miri ca o mai iei si in jos.
Multumita fortelor ascunse ale universului, ne mai trazneste cate un fulger de fericire. Si in momentul ala, in care constientizezi ca "da frate, mi s-a intamplat asta, si da, sunt fericit", in momentul ala face sens viata; in momentul acela respiri din nou, te simti alt om.

De sarbatori vrem toti sa fim fericiti cu ai nostrii din familie.
Ce n-ar strica, pe langa asta, un fulger mai sus amintit care sa animeze sufletul, sa il reporneasca, sa il trezeasca din privitul in partea goala a paharului, in care a ramas blocat, in care a ramas blocat, in care a ramas blocat.

Si iata ca a venit. Si acum nu pot decat sa simt ca respir din nou, ca iubesc din nou, ca am curaj din nou. Si ii multumesc fulgerului care m-a trezit din privitul in gol, ca m-a aruncat sa inot din nou in jumatatea plina, unde miscarea tine sufletul viu.

look mom, no hands

Cine stie sa mearga pe bicilceta (o mana sus)? Da cine poate merge fara maini (ambele maini sus :) )?
Dar cine a mers fara maini si dupa aceea a luat o gura de asfalt?

Da cine stie sa mearga in ditai noapte de iarna cu ceva ninsoare, cu aparaie pe jos...cu farurile stinse cam 1Km prin orash? Raspun: Euuuuuuuuuuuuuuuuuuuu.
Da, mi s-a intamplat in seara asta. Nu stiu la ce mama naibii ma gandeam, in ce colt al "nothing-box-ului" meu eram, da am uitat sa aprind becurile la bolid. bine ca nu s-a intamplat nimic (cum poate uni dintre dumneavoastra dragi cititori sperati :P ). Morala: iesi din nothing box cand conduci.
un ajun de Craciun plin de miros de cozonaci si sarmale, de miros de brad, fara globuri sparte, cu beteala si beculete, cu dragi ai vostri langa.

SMS de la mosu'

Zilele astea am avut o revelatie.

Cu noua tehnologie la putere, sms-uri cu "te iubesc" putem vedea cam la tot pasul. Primim&trimitem persoanei dragi sms-uri pe care le vrem incarcate de sentimente. Nimic nou sub soare, corect?

Credeti ca se poate intampla, ca, nevazand o persoana (care ti-a fost foarte draga) mai mult timp, prin sms-uri multe de-o data, sa ti se faca dor de ea.

Da, se pare ca sentimentele pot sa se renasca prin simplu text...insa corelez asta cu experienta anterioara puternic incarcata de sentimente- care cumulate cu fapte, se pare ca raman bine intiparite in minte. Rezultatul il numesc "miracol de Craciun", pentru ca asta simt ca este, pentru ca este o revelatie emotionala unica.

cool-ism

Un mare viitor inginer mi-a relatat ieri ca (citez individul): nu exista valori aleatoare generate voit (implicit nu mai sunt aleatoare, deoarece se bazeaza pe un algoritm/pattern). asadar, ceea ce numim noi generat aleator scoate ca rezultat de fapt valori pseudoaleatoare.
Cooool, aprope pe sistemul "dooohh, pe bune?!" !

me online!

Aici scriu eu, aici scrieti si voi, oricine ati fi, de oriude v-ati afla.
Aici voi memora lucrurile aparte care-mi apar in viata, fie ca le traiesc sau ca le vad traite de alti.

Aici voi critica, aici voi lauda, aici voi vrea, aici voi consemna rezultate si esecuri.